Viața cu Doru

Salutare dragi prieteni. Primii pași timizi încep să-i fac în direcția mult visată. Am reînceput programul sportiv cu strictețe, regimul alimentar deasemenea, din păcate încă mai fac gafe și mai ciugulesc pe lângă ce nu trebuie, dar sunt hotărât să trec sub 85 de kilograme cel târziu în luna Mai.  Am reușit să public cel mai viral clip al meu pe YouTube. Îmi propusesem inițial să-l public până de crăciun, apoi de ziua mamei mele, dar ce mai contează, pe data de 17 Ianiarie l-am publicat și a avut un succes foarte mare până în prezent. În ciuda faptului că eu găsesc la fiecare secundă a lui câte ceva de criticat, acesta a fost se pare bine primit de voi. Cu toate că se cunoaste lipsa experienței și emoția care nu prea m-a lăsat să fiu eu în fața camerei, mesajul a fost recepționat, chiar mai mult de cât m-am așteptat. Nu aș fi crezut ca unii dintre voi să fie mișcați până la lacrimi, asta imediat după ce l-am publicat când încă mai tremuram de emoții, sper ca asta să vină cu o schim...

La multi ani tuturor! Sa aveti un 2024 exact asa cum vi l-ati planificat. Eu mi-am propus sa-mi fac publica lista de dorinte din mai multe motive. In primul rand sper ca asa sa fiu mai motivat sa ma tin de ea iar la sfarsitul anului sa pot concluziona impreuna cu voi ce a mers si ce nu si mai ales sa impartasesc motivele pentru care am reusit sau nu sa-mi ating obiectivele. Lista mea pare destul de modesta si consta in urmatoarele lucruri: 1. Sanatate. 2. Calatorie cu motocicleta si in familie. 3. Youtube. 4. Dezvoltarea a trei surse de venit.  Avand doar 4 obiective, nu par multe si nici greu de atins, primele doua cred ca le pot bifa cu usurinta, dar ultimile doua reprezinta o provocare uriasa, asadar hai sa le dezvolt putin, cum intentionez sa le bifez pe fiecare si cand ar trebui sa consider ca obiectivul e atins. 1. Sanatatea cred ca va fi prima pe lista de acum inainte in fiecare an, e un lucru de care ar trebui sa acord o atentie sporita deoarece fara aceasta restul obiecive...

Incerc sa intleg ce se intampla cu mintea mea si ce e scurtcircuitat. Atunci cand sunt intrebat ceva ce ar trebui sa stiu instinctiv, de exemplu care este numele meu, pur si simplu se poate intampla sa nu-mi aduc aminte pe moment, iar mintea mea nu incearca sa-si aduca aminte ci sare direct la:  Acu imi spune, bai , nici cum te cheama nu stii?  Iar in acel moment incep o gramada de stari negative... Cred ca de aici pleaca toata impresia proasta pe care o fac. Daca nu stiu pe moment nici cum ma cheama, cum as putea sa retin cum il cheama pe X. Aceasta impresie negativa pe care o afisez in exterior se intampla si in interiorul meu si pur si simplu am senzatia ca nu voi reusi niciodata sa-l retin pe X cu toate ca am retinut multe lucruri, de fapt eu stiu cum il cheama pe X ba chiar sunt constient ca e o problema de moment, eu de fapt stiu si numele meu, dar daca nu stiu sa raspund pe moment totul se colapseaza.  Acest impediment il intalnesc mai cu seama in mai toate lucruri...

Ce fac atunci cand am impresia ca totul se prabuseste din nou. Trece un cutremur, ma ridic in picioare, incerc sa ma scutur si cand sa continui maratonul un alt cutremur ma pune la pamant si parca nu-mi mai da voie sa ma ridic, asa ca am zis ca trebuie sa scriu iarasi. La ultuma mea postare am fost impresionat de reactia pozitiva  si sustinerea voastra, sincer nu ma asteptam si am crezut ca fac cea mai mare greseala sa imi exprim public sentimentele si trairile.  Cu toate ca incep sa inteleg unde gresesc, incep sa-mi dau seama ca ma aflu intr-o realitate imaginara si iluzorie si ca imi proiectez foarte multe ganduri negative asupra mea. Cu toate ca imi dau seama ca nu sunt atat de incompetent si ca pot face lucruri, trebuie doar sa fiu perseverent, s-a inradacinat atat de bine in mintea mea credinta asta ca sunt un nimeni, incat orice mic esec ma darama, ma pune la pamant si ma tine captiv acolo. Simt ca duc o lupta de supravietuire unde daca nu reusesc sa tai buruiana care ma...

Nu am mai scris de ceva timp aici în ciuda faptului că mi-am propus de nenumărate ori să o fac. De fapt mi-am propus să fac foarte multe lucruri pe care am ajuns sa le amân la nesfârșit. Dacă reușesc să apăs pe butonul de publicare a acestei postări înseamnă că încă mai am o speranță, spun asta pentru ca am strâns câteva articole care zac în draft-ul blogului. Mama mea din păcate nu va mai putea citi asta, era mandră când mă citea, e un lucru la care ea nu s-a așteptat de la mine, cred că a fost o surpriză plăcută pentru ea. Aduc aminte de ea pentru că a plecat de lângă noi cu toate gândurile ei, toate emoțiile, toate bucuriile și toate suferințele. A rămas familia în urma ei cu multe amintiri care vor pieri și acestea în timp. Scrisul poate fi o cale prin care poți lasă în urma ta o parte din cine ești și asta ar trebui sa mă motiveze suficient de tare să continui să scriu și să fac materiale pe YouTube, pentru că așa cred ca pot lasă în urmă câteva gânduri care sper eu că pot fi de f...

Cum facem diferența dintre bine și rău? ”Umanismul este mai mult o atitudine decât o doctrină.” A.C. Grayling. Un umanist nu cauta reguli dictate de Dumnezeu ci gândesc cu atenție cum ar fi cel mai bun mod de a trăi. Asta înseamnă că trebuie să fim tot timpul empatici si să ne gândim la consecințele deciziilor noastre, la fericirea sau suferința oamenilor și uneori a animalelor. Ex. vegetarieni.