Gustul copilăriei

Într-o zi privindu-mi năzdrăvanii cum mănâncă cu poftă niște mere mari, roșii și frumoase, își fac repede loc prin neuronul semi-adormit, amintirile copilăriei când stăteam la gura sobei și mâncam fructele pe care bunicii le puneau cu multă grijă în pod, învelite în paie pentru iarnă. Erau atât de parfumate, încât înmiresmau întreaga încăpere. Nu mai spun de dulcețurile bunicii, compoturile, zacusca de ghebe și câte și mai câte bunătăți pregătite cu migală pentru iarnă,... ei dar ce vremuri. Vara, când bunica nu era acasă, noi, copiii, luam câte o bucată de pâine făcută la țest, în mână și fugeam în grădină dând iama prin castraveți și roșii. Erau nemaipomenite. Când mușcam din roșii ne sărea zeamă pe toată fața, dar asta nu mai conta, căci papilele noastre gustative erau îmbătate de aroma lor. Îmi mai amintesc cu un mare zâmbet pe chip de momentele când ne urcam cât mai sus în meri, peri, cireși sau pruni să luam fructele cele mai frumoase și mai coapte. Unul din vecinii bunicilor, țin minte, că avea un cais lângă gardul nostru și pentru că ne certa când ne duceam să mâncăm fructe, l-am pândit și într-o zi când nu era acasă, am luat un băț și am dat toate caisele jos, băgându-le apoi în sân. A urmat o ceartă pe cinste, căci nu a fost greu să își dea seama cine a făcut asta, dar nu a mai contat deoarece burta noastră era plină și fructele nu și le mai putea recupera.

Gândindu-mă la toate acestea îmi dau seama că ai mei copii nu vor putea să guste din aceste bucurii. Imediat după revoluție apăruse moda produselor din import. Tot ce venea din afară ni se părea că e mai bun și încet, încet am ignorat produsele noastre, autohtone. Acum aproape totul vine din afară și realizăm că nu au nici un gust, nici o aromă, iar de 100 la 100% naturale nici nu mai poate fi vorba căci sigur sunt tratate sau făcute cu conservanți artificiali pentru a putea ține cât mai mult timp. Conștientizăm astfel greșeală făcută, distrugând tradiția și producătorii locali.

Accentul a început să se pună tot mai mult pe produse bio și autohtone, și deși sunt ceva mai scumpe sunt promovate pentru calitățile lor nutritive și pentru gustul lor unic. Important este că există un început iar în ajutorul producătorilor noștri vin nu numai piețele agro- alimentare ci și hypermarketurile, cum ar fi Real, care a amenajat standul produselor românești cu însemnele naționale: harta, tricolorul și motive populare românești pe fundal.

Chiar dacă nu le mai pot oferi copiilor mei frumusețea vieții de la țară mă bucur că le pot arăta și îi pot ajuta să descopere gustul de neuitat al copilăriei mele, prin produsele tradiționale care au apărut tot mai mult în marile noastre magazine. Astfel prin susținerea producătorilor noștri, poate că nu ne vom îmbunătății doar starea noastră de sănătate ci vom ajunge și să exportăm ridicând astfel economia noastră națională.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2012.