Viața cu Doru

Pentru că de ceva vreme sunt departe de casă nu am cum să vă arăt colțișorul meu drag de relaxare și de clătire a ochilor cu câteva pagini dintr-o carte, în serile când sunt obosit și vreau să mă relaxez evadând într-o altă lume. Însă cu toată inima am să vă aduc în universul Cochin-ului, în sufletul lui, unde oamenii încă practică cu multă înflăcărare una din cele mai vechi îndeletniciri, pescuitul.

Primul meu contact cu un calculator a fost în vara anului 1991. Tocmai terminasem cu mențiune clasa a V-a. Premiile se consumaseră în primii 4 ani de școală. Aveam un prieten la scara alăturată care primise cadou cu ceva timp în urmă un calculator. Era cel mai nou model produs d e ICE Felix, HC 91. Îl ținea aruncat undeva pe șifonier, prăfuit și nimeni nu îi mai găsea utilitatea. Părinții mei nu aveau posibilitatea să îmi cumpere unul, așa că am pus la cale un plan pentru a-l cere în împrumut. Într-o seara, m-am dus la el cu o caseta cu Michael Jackson și i-am propus schimbul. Mi l-a dat fără să stea prea mult pe gânduri, oricum nu-l folosea nimeni iar caseta a oprit-o pentru că-i plăcea și lui foarte mult.

Îmi amintesc cu plăcere de modul în care eram hrănit de tatăl meu când era mic. Deși hrănit e puțin spus, mai mult îndopat, niciodată nu mâncam suficient, după spusele mamei. Dar partea frumoasă e că lingura de mâncare se transforma în avion, iar umplutura ateriza în gura mea fără prea mult efort. Era timpul petrecut împreună cu tatăl meu și era plăcut. Dar există și reversul medaliei și anume groaza pe care o aveam când eram tras de obrăjorii mei bucălați de distinsele doamne mai în vârstă, colege de serviciu ale mamei, rude sau cunoștințe de-ale bunicii. Cum nu era suficientă durerea pe care trebuia să o suport, frica trebuia să fie amplificată de replici precum:" Mânca-l-ar mama pe el de grăsunel". Deci în mintea mea de copil totul era cât se poate de clar: nu e bine că sunt gras și deși nu mai voiam să mănânc iar reveneam la jocul tatălui meu și iar eram păcălit să golesc farfuria.

 Print sau online? Este o întrebare bună. Răspunsul ar putea fi unul destul de simplu, ar crede unii: online pentru mail-uri, reviste și cărți și print pentru acte și alte astfel de lucruri ce țin de birocrație, mai ales la noi în ţară. Dar să începem cu puțină istorie, un remember...la început oamenii scrijeleau cu un băț în pământ, apoi cu obiecte ascuțite pe pereții peşterilor. Încet, încet au descoperit pielea şi peniţa, apoi hârtia şi cerneala. Aşa au apărut cărţile, iar scrisul acestora era o adevărată provocare şi operă de artă pe deasupra. Odată cu inventarea tiparniței, deștept nenea Gutenberg, lucrurile au început să se simplifice, erau publicate tot mai multe exemplare ale unei cărţi iar nevoia de împrăştiere a informaţiei a creat şi ziarul. Deci până aici am putea spune că scrisul a jucat un rol foarte important în evoluția omenirii.

Multe invenții din istoria tehnologiei au adus neașteptate beneficii omenirii, dar cea mai importantă dintre toate, cred, că este energia electrică. Să ne imaginăm cum ar arăta lumea fără curent electric: ar trebui să citim la lumina lumânării, ar fi întuneric pe stradă, nu ar mai fi luat naștere concursul SuperBlog și nu aș mai fi scris acest articol pentru că nu s-ar mai fi inventat calculatorul, internetul, metrouri, tramvaie și mașini... nici nu ar mai putea fi luate în calcul. Totul se învârte în jurul curentului electric, fără el nu am mai fi evoluat sau cel puțin nu atât de repede.

        De când e lumea și pământul femeia s-a folosit de anumite tertipuri pentru a se înfrumuseța: haine, coafuri, machiaj, bijuterii. Cleopatra este un argument destul de bun pentru a susține ceea ce am scris mai sus. Însă, ei, statutul îi permitea o vastă garderobă și o multitudine de bijuterii, dar femeia zilei de azi, femeia afaceristă, activă, muncitoare dar cochetă nu are timp să își burdușească șifonierul cu haine și nu are nici spațiu. În plus timpul este un mare dușman al ei. O zi poate decurge liniștită la birou, însă poate presupune și întâlniri de afaceri și seara chiar o cină romantică cu soțul sau iubitul. De cele mai multe ori poate nu reușește să ajungă acasă să mănânce ceva cu atât mai puțin să se schimbe conform cerințelor impuse de diferite evenimente, plus că elementul perturbator poate apărea oricând iar ea, femeia modernă trebuie să fie pregătită.

          Înainte de a intra direct în subiect, trebuie să fac apel la experiența mea personală și să vă  vorbesc despre magazinul online la care lucrez de ceva timp și... lucrez, dar din păcate nu am reușit să vând prin intermediul lui. Lumea care deja ne cunoaște și știe ce anume comercializăm, folosește site-ul doar pentru informare. Nu a comandat nimeni de pe el, dar a fost util atunci când cineva a vrut să trimită mai departe informația și posibilii clienți au văzut creațiile. Pentru că produsele de pe site sunt făcute din pasiune iar veniturile în urma comercializării nu sunt foarte mari, am căutat cea mai ieftină variantă de a crea un magazin online. Am ales un soft gratuit și cel mai ieftin plan de găzduire și gata site-ul. Utilizarea softului nu mi-a creat probleme, am urcat poze, am pus descrieri. Cei drept a luat ceva timp dar cu ajutorul comunității softului și forumurilor nu a fost foarte dificil. Partea la care încă mai lucrez și mi se pare dificilă, este