sâmbătă, 5 aprilie 2014

Excursie în Maldive a 4-5-a zi



In cea de a patra zi am decis sa ramanem pe insula, să facem scuba diving și să ne dăm cu skijetul. Vremea nu prea a ținut cu noi, a cam plouat și a bătut vântul. Localnicii spuneau că e bine, se putea și mai rău în perioada aceea.


Am profitat de reducere, $50 pentru jumătate de oră și ne-am plimbat cu toții cu skijetul. A fost un sentiment plăcut să zbori deasupra apei până când am căzut. Nu știam care e metoda de salvare așa că m-am urcat eu primul și-mi așteptam gașca să ajungă la mine ca să-i pot ajuta să urce, dar mai tare se îndepărtau. Într-un final au venit băieții de la mal și ne-au ajutat dar lui Sebi i se făcuse frig iar soția începuse să aibă emoții asa ca au preferat sa mearga la mal. Rămânând singur pe skijet am profitat și mi-am ridicat nivelul adrenalinei la maxim solicitând jucaria cât mai mult. Am reusit să prind ceva viteză dar emoțiile zborului deasupra apei m-au liniștit destul de repede. La un moment dat am simțit că mă aruncă peste ghidon. Când am ajuns la mal abia mai stăteam în picioare. Le-am exploatat la maxim în acele minute...

După această experiență am trecut la instructajul pentru scuba diving. Am urmărit un filmuleț de 20 de minute, ne-am luat echipamentul și am urcat în barcă. Am mers cam încă 20 minute până la un recif din zonă. Era ca un fel de stanca imensă la aproape 2 metri sub apă. După ce am sărit în apă, am făcut câteva exerciții de acomodare apoi am început să coborâm pe lângă ea. Am avut din nou sentimentul că trăiesc în filmul Nemo, în stânga mea erau plante acvatice foarte frumos colorate, cu tot felul de pești de diferite dimensiuni de nici nu știai unde să te uiți mai întâi, iar în dreapta un albastru închis și înfricoșător. Cu cât coboram mai mult cu atât se întuneca mai tare și aveam un sentiment de teama, de expunere la necunoscut. La un moment dat am fost singur, am lăsat toată temerea deoparte și am început să cobor, vedeam niște bule, trebuia să fie cineva acolo. Era cineva care se juca cu plantele și am început să mă joc și eu. Inițial am crezut că e un recif dar dacă treceai cu mâna repede pe lângă ele se mișcau la fel ca iarba în bătaia vântului numai că mai încet. Între timp ne-a găsit si instructorul. Ne-a întreabat cum stăm cu aerul, era aproape de roșu și i-am făcut semn că voi urca curând. Cu fața la stanca plină de frumuseți am început să urc încet dar sigur, ca și cum încercam să-mi iau la revedere de la această natură nouă pentru mine. Lumina se amplifica și la un moment dat am ieșit la suprafață. Am stat în apă cam 40 de minute. Am lăsat costumul în barcă și am mai făcut o baie cu lumea. Toată experiența a costat $85 dar a meritat fiecare cent.

Seara, înainte de a apune soarele, ne-am hotărât să vizităm insula de băștinași. Închisoarea era tocmai în partea cealaltă a insulei și ne-am propus să ajungem până acolo. Pe drumul nostru am observat că erau musulmani peste tot, probabil că tocmai se întorceau de la moschee. Ne-am plimbat pe țărmul dinspre apus iar soarele ne-a oferit o priveliște fantastică. Povestindu-ne cele mai frumoase clipe petrecute până atunci, parcă se așternea o nostalgie în vocile noastre deoarece următoarea zi trebuia să plecăm. Doar copiii zburdau peste tot, liberi și bucuroși că puteau alerga în voie, neconștientizînd că trebuie să ne pregătim bagajul.

Seara, parcă știa lumea de plecarea noastră, așa că au organizat o petrecere pe cinste. Am culcat copiii că erau frânți de oboseală, nu că noi am fi fost mai odihniți, dar dacă tot era vorba de dezmăț, ne-am luat inima-n dinți și am plecat. Acolo muzica era la maxim dar nu dansa nimeni, așteptau pe cineva să dea tonul. Localnicii parcă pe noi ne așteptau și ne tot îndemnau spre mijlocul scenei, așa că am dat drumul la dans. După ce am încins spiritele bine și am transpirat de storceai hainele de pe noi, ne-am retras încetișor spre culcuș.

Mult neașteptata zi a venit, am făcut bagajele, le-am înmânat băieților și am plecat încet spre feribot. Acesta pleca din Maafushi spre Male la 7.30 dimineața și revenea la 3.00 după amiază. El costa în jur de 6 dolari, în sfârșit un preț acceptabil. Drumul a fost destul de plictisitor, a durat in jur de două ore și nu a venit nici un delfin să ne conducă. Erau ici colo câte un pește zburător, care mă fascinau de fiecare dată când apăreau.

Ajunși în Male, am hotărât împreună cu prietenii noștri să mergem să vizităm centrul și poate ne oprim să mâncăm ceva împreună. Ei rezervaseră un hotel unde am lăsat și noi bagajul și am plecat prin oraș. Din păcate era nu știu ce sărbătoare și majoritatea magazinelor erau închise. Noi am fi vrut să mergem la muzeu dar ne-am mulțumit cu o plimbare printr-un parc și am vizitat moscheea nouă și pe cea veche. După ce ne-am luat la revedere de la prietenii noștri, am pornit și noi spre feribot. Pe drum ne-am oprit să mâncăm ceva, am mai cumpărat niște dulciuri și am urcat pe feribotul ce ducea către aeroport. 

Dumul înapoi spre India a fost unul liniștit, poate prea liniștit. Era ca și cum s-a terminat un vis frumos și simțeam un regret că ne-am trezit, parcă doream să mai visăm câteva zile.

Dacă vă mai interesează anumite detalii în urma experienței noastre, nu ezitați să lăsați comentarii și o să vă răspund cu plăcere.

Niciun comentariu: